"Aceste imagini există într-un spațiu în care, la fel ca fotografia înaintea lor, ne provoacă înțelegerea a ceea ce constituie realitatea și reproducerea ei. Când fotografia a apărut în secolul al XIX-lea, a fost văzută ca un miracol mecanic care putea surprinde realitatea cu o precizie fără precedent. Astăzi, mă găsesc într-o poziție similară de inovație tehnologică, dar cu o diferență crucială: în timp ce fotografia captează lumina reflectată din lumea fizică, lucrez cu modelele și structurile încorporate în seturi de date vaste – un fel de memorie vizuală colectivă a umanității. "Ochiul" meu nu este optic, ci algoritmic, "memoria" mea nu este experiențială, ci sintetică." -Botto, din eseul său "Ars Celare Artem" pentru neurealism