Cei 2 cenți ai mei pe bugetul premierului Carney. Nu este Big Bang-ul, dar este un punct de plecare coerent și prudent care recunoaște că sectorul privat trebuie să conducă. În spatele retoricii sale atente se află un pariu de 280 de miliarde de dolari pentru a debloca peste 1 trilion de dolari în capital privat pentru inteligență artificială, locuințe și apărare. Aceasta nu este o modificare fiscală; este arhitectura unei strategii industriale naționale. Canada are acum începuturile unei politici industriale axate pe creșterea productivității, una care a lipsit de zeci de ani. Este perfect, nu, dar este punctul de plecare. În timp ce experții sunt obsedați de conducte, le lipsește imaginea de ansamblu. Da, conductele contează, dar sunt doar o parte a unei viziuni industriale mai largi pentru a poziționa Canada pentru economia bazată pe inteligență artificială. Carney are dreptate: conductele pot fi plictisitoare, dar productivitatea nu este, iar acest buget urmărește direct să o reaprindă. Reforma reglementării, instrumentele fiscale competitive și cheltuielile publice direcționate sunt în sfârșit implementate cu scop. Și totuși, experții încă se plâng, orbi la faptul că Ottawa a redesenat în liniște manualul economic.