Îmi dau seama că fondatorii de hardware sunt motivați de două lucruri care sunt foarte ciudate: --> O dorință nebună de a face doar lucruri dificile. --> Glorie. De la un fondator recent al SPC care lucrează la rachete: "Dacă aș vrea ușor, aș construi software. Dar unde este *gloria* în asta?" Poate cauzalitatea merge în direcția opusă? Singurii oameni care au curajul să lucreze la cipuri/drone/roboți sunt cei care sunt masochiști? Iată paradoxul recursiv: această trăsătură de personalitate este exact ceea ce ai nevoie pentru a reuși. Ai nevoie de cineva care vede "98% vor eșua la asta" ca motivație, nu ca avertisment. Avem nevoie de acești oameni. Nu în ciuda relației lor patologice cu dificultatea, ci din cauza ei. Cineva trebuie să construiască infrastructura viitorului. Slavă Domnului că oamenii sunt cei care găsesc lucrurile ușoare plictisitoare. Slavă Domnului că îi avem pe acești oameni nebuni în ecosistemul nostru. Ei împing lumea noastră înainte.